Luncia are doar cinci ani când izbucnește Al Doilea Război Mondial. Ca să supraviețuiască, fata trebuie să învețe în scurt timp niște lecții dureroase.
La început, e nevoită să-și împartă casa și camera cu niște străini. Pe urmă, învață să trăiască în ghetou, cu spaima zilnică a morții. Și, în sfârșit, după ce evadează, învață să trăiască în ascunzătoare, zi după zi, într-o nemișcare perfectă. Ca și cum nici n-ar exista.
Încheierea războiului îi aduce Lunciei șansa de a lua viața de la capăt, dar mai e posibilă oare ieșirea din ascunzătoare?
